Răsfoiești arhiva pentru reprimării pulsiunilor Archives | Psihoo.

Stefano Bolognini: Psihanaliza, o stiinta cu statut special

02/12/2014 în la psiholog, psihanaliza, psiholog, psihologie, psihoterapie, recomandat

stefano bolognini ipa psihanaliza psychoanalysis 02

Stefano Bolognini: Psihanaliza, o stiinta cu statut special

Stefano Bolognini in dialog cu Dorin-Liviu Bîtfoi

Conferinţa Internaţională de Psihanaliză din acest an de la Bucureşti, cu tema „Impas, criză şi elaborare”, l-a avut printre invitaţi pe psihanalistul italian Stefano Bolognini, preşedintele în exerciţiu al Asociaţiei Internaţionale de Psihanaliză (IPA).

Am găsit prilejul de a-i adresa câteva întrebări conducătorului forului mondial al psihanaliştilor, despre lucrarea prezentată la conferinţă şi despre problematicile actuale ale psihanalizei, profilul ei contemporan şi locul pe care îl ocupă printre celelalte psihoterapii şi în societate.

Psihanaliza a suferit o mutatie istorica

DORIN-LIVIU BÎTFOI: Domnule Stefano Bolognini, mai înainte de toate v-aş ruga să ne spuneţi câteva cuvinte despre expunerea dv. la conferinţa de psihanaliză de la Bucureşti, cu incitantul titlu „Lysis şi criză în depăşirea impasurilor analitice”.

STEFANO BOLOGNINI: Am expus despre schimbările din psihanaliza actuală. Dacă în trecut psihanaliza trata cu deosebire pacienţi nevrotici, cu probleme din sfera reprimării pulsiunilor – drept care munca analistului se sprijinea pe interpretarea şi pe traducerea înţelesului secret al unor simboluri neclare pentru pacient, pacientul neputând înţelege de ce era atât de înfricoşat sau atât de obsedat de anumite simboluri, figuri, animale, situaţii etc., iar analistul trebuind să interpreteze şi să traducă în mod inteligibil aceste spaime sau obsesii de neînţeles – astăzi psihanaliza priveşte spre patologii mult mai complexe şi adesea şi mult mai grave. Avem de-a face cu patologii noi, cu pacienţi borderline, cu simptomatologii şi afecţiuni psihotice grave, cu tulburări de alimentaţie, cu adicţii. Ne lărgim scopul terapiei spre copii şi adolescenţi. Tehnica psihanalitică se schimbă, de asemenea. De pildă, mult mai mult decât în trecut, când activitatea interpretativă a analistului era limitată la câteva patologii şi situaţii specifice, azi foarte frecvent analistul şi pacientul trebuie să convieţuiască, să treacă împreună prin lungi şi intense vicisitudini emoţionale. Prin perioade mari de împărtăşire a unor situaţii dificile. E necesar ca analistul să îşi exploreze relaţia cu analizandul într-o modalitate mai intimistă. Nu mai există, aşadar, exclusiv un demers interpretativ, oracular, ca din partea unui soi de guru ce traduce înţelesul ascuns al lucrurilor, ci avem deopotrivă o lungă coabitare între două fiinţe umane.

Citește și restul acestei intrări →

Sari la bara de unelte