sa_1396951229dialogulcucopilulautist18428002Autismul poate fi identificat, recomandabil, prin efectuarea screening-ului, cu ocazia
consultatiilor efectuate regulat, conform programelor de monitorizare a
sanatatii copiilor. Aceasta politica ii ajuta pe specialisti sa
identifice semnele de autism intr-un stadiu timpuriu al evolutiei.
Diagnosticarea si tratarea din timp pot ajuta copilul sa-si atinga potentialul sau maxim.
In cazul in care se recunoaste prezenta unei intarzieri in dezvoltare la
un copil, testarile ulterioare il pot ajuta pe psiholog, pe medicul
psihiatru sa determine daca aceasta problema este legata de autism,
de alta tulburare pervaziva de dezvoltare sau de o afectiune cu
simptome similare, cum ar fi intarzierea in dezvoltarea limbajului sau
tulburarea de personalitate de tip evitant.

Persoanele specializate in recunoasterea problemelor de dezvoltare a copilului sunt:
– medicul pediatru
psihiatrul (medicul specializat in psihiatria copilului si adolescentului)
psihologul
logopedul
Acestia pot face testari suplimentare.

Profesionistii
din domeniu pot folosi o serie de ghiduri si de chestionare pentru a
putea determina tipul specific de intarziere in dezvoltare la copilul
respectiv.
Acestea cuprind:
– Istoricul medical. In timpul
efectuarii interviului despre istoricul medical, psihologul sau medicul
psihiatru pune intrebari generale in legatura cu dezvoltarea copilului,
ca de exemplu, daca ea sau el arata cu degetul parintilor diferite
obiecte.
Copiii mici cu autism,
adeseori, arata spre obiectele pe care le doresc, dar nu arata
parintilor clar un obiect anume si apoi nu verifica sa vada daca
parintii se uita la obiectul pe care ei l-au indicat.
– Ghiduri de diagnostic pentru autism.
Aceste ghiduri contin criteriile principale de evaluare a autismului si
au fost stabilite de specialisti. Ele sunt concepute pentru copii cu
varsta de 3 ani sau mai mult.
– Alte chestionare despre comportament. Teste suplimentare de diagnostic se pot aplica la copiii mai mici de 3 ani.
– Observatiile clinice. Psihologul sau medicul psihiatru poate dori sa
observe copilul cu intarziere in dezvoltare in situatii diferite.
Parintii pot fi intrebati daca anumite comportamente sunt obisnuite la
copilul lor in acele circumstante.
– Teste de evaluare a dezvoltarii si a inteligentei
– Se recomanda testele de evaluare a intarzierii in dezvoltare a
copilului si cum afecteaza capacitatea lui sau ei de a gandi si de a lua
decizii
– Evaluare somatica
– Examene de laborator.

Alte teste pot fi utilizate pentru a se determina daca poate fi vorba de o cauza fizica care ar putea da aceste simptome.
Aceste teste includ:
– Examinarea fizica, inclusiv masurarea circumferintei capului, greutatii
si inaltimii, pentru a se determina daca acel copil are o crestere
normala
– Teste de audiometrie, pentru a se determina daca afectiuni
din sfera ORL (probleme de auz) pot fi cauza intarzierii in dezvoltare,
in special daca sunt prezente afectarea abilitatilor sociale si
folosirea limbajului.
– Teste pentru identificarea
unei intoxicatii cu plumb, in special daca este prezenta pica (in care o
persoana consuma substante care nu sunt comestibile, cum ar fi pamant
sau stropi de vopsea veche). Copiii cu intarziere in dezvoltare continua
sa bage in gura diverse obiecte, in timp ce acest stadiu
este depasit de copiii cu dezvoltare normala. Acest obicei poate duce
la intoxicatia cu plumb, care trebuie identificata si tratata cat mai
curand posibil.

In anumite circumstante pot fi facute teste de laborator suplimentare.
Aceste teste sunt:

Analiza cromozomiala, care poate fi facuta in cazul in care copilul are
intarziere mentala sau daca exista cazuri de intarziere mentala in
familie. De exemplu, sindromul cromozomului X fragil, care determina o
serie de probleme legate de inteligenta sub normal, precum si
comportamente autistic-like, poate fi identificat cu ajutorul acestei
analize.
– O electroencefalograma (EEG), care se recomanda daca
exista manifestari de epilepsie/convulsii, precum un istoric de episoade
in care copilul ramane cu privirea fixa sau daca copilul revine la un
comportament mai putin evoluat, pe care l-a avut anterior (regresie in
dezvoltare).

Diagnosticul autismului

Toti
profesionistii, care lucreaza in domeniul medical si care vad copii de
toate varstele cu ocazia consulturilor regulate pe care le fac, trebuie
sa urmareasca daca apar semne precoce ale tulburarilor de dezvoltare.
Testele de screening ale dezvoltarii, cum ar fi chestionarul pe varste
si pe etape de dezvoltare a copilului, pot fi de ajutor la evaluarea
comportamentului.
In cazul in care sunt descoperite urmatoarele semne
evidente ale intarzierii in dezvoltare, copilul trebuie evaluat imediat
de un specialist:
– nu gangureste, nu arata cu degetul sau nu face alte gesturi pana la varsta de 12 luni
– nu spune cuvinte simple pana la 16 luni

nu spune spontan propozitii de 2 cuvinte pana la varsta de 24 luni, cu
exceptia celor pe care le repeta dupa ce au fost rostite de alte
persoane (ecolalie)
– orice pierdere a achizitiei limbajului sau abilitatilor sociale la orice varsta
In
cazul in care nu sunt semne evidente de intarziere in dezvoltare sau nu
sunt rezultate anormale la testele de screening, majoritatea copiilor
nu necesita o evaluare ulterioara pana la data consultarii urmatoare.
Totusi, copiii care au o ruda apropiata cu autism trebuie monitorizati indeaproape, deoarece ei au un risc crescut de a avea autism si alte probleme de dezvoltare.
In
plus fata de evaluarea in timpul consulturilor periodice ale starii de
sanatate, acesti copii pot fi supusi unor teste pentru intarzierile in
dezvoltare, tulburarile de invatare, deficitul in abilitatile de
socializare si orice alte simptome care ar putea sugera prezenta
anxietatii sau depresiei.
Daca se dezvolta tulburari in socializare,
de invatare sau comportamentale la o persoana, indiferent in ce moment
apar sau la ce varsta, acea persoana trebuie evaluata de un specialist –
psihiatru sau psiholg.