Divortul, o realitate mai cruda pentru copii!

11/03/2014 în parenting, psiholog, psihologia copilului, psihologie de cuplu, psihologie sociala, psihoterapie, recomandat

sa_1394204582imagesDivortul, o realitate mai cruda pentru copii decat pentru parinti?

Oricat de comun incepe sa fie divortul in societatea noastra mai sunt din fericire si copii care nu trebuie sa faca fata acestei realitati. Totusi problemele maritale nu sunt singurele cauze ale conflictului in familie. Asa cum exista discrepante intre soti, asa pot exista si intre parinti si copii.

Divortul, un fenomen “la moda”
Oricat de mult ar fi dorit divortul, el induce o serie de consecinte psihologice, morale, materiale asupra partenerilor si asupra familiei implicate in divort. Cauzele cele mai frecvente ale aparitiei divortului sunt: emanciparea economica a femeii, industrializarea, modernizarea, schimbarea mentalitatii despre divort, infidelitatea, consumul exagerat de alcool, nepotrivirile de caracter etc. Cuplurile care se casatoresc astazi asteapta sa obtina prin casatorie fericire personala; tocmai de aceea sperantele ridicate se transforma mult mai repede in reprosuri si deziluzii pentru ca realitatea nu se potriveste asteptarilor. O alta cauza pare a fi boala, infirmitatea sau somajul.
Majoritatea barbatilor se casatoresc mai repede decat femeile, in special dupa divort. Femeile par a fi dominate mai mult de procese de constiinta si de tulburari psiho-fiziologice, care fac mai probabila o perioada de pauza decat intrarea intr-o noua relatie. Atat barbatii, cat si femeile care intra intr-un nou mariaj intampina mari
dificultati si daca nu gasesc persoana potrivita ajung la un nou divort, traind acut sentimental insingurarii.
Exista insa si persoane care nu se
implica mult in casatorie si din aceasta cauza despartirea se produce mai usor.

Societatea actuala promoveaza acest tip de individ si face din divort o
realitate “la moda” ceea ce duce atat la scaderea numarului de casatorii cat si
la cresterea numarului de divorturi. In cazul in care exista si copii, situatia
se complica. Intrebarea care se naste este “cine are mai mult de suferit
parintii sau copiii?”Copiii si divortul parintilor

Copiii fac fata divortului mult mai greu decat parintii. La inceput copiii nu vor ca
parintii sa divorteze; conflictul este mai mult al parintilor decat al copiilor.
In timp ce parintii au motive reale pentru separare, copiii (in special cei
mici) inteleg arareori aceste motive, insa nu detin nici un control asupra
divortului. Decizii ca acelea referitoare la persoana cu care vor locui sau cat
de des isi pot vedea celalalt parinte nu sunt in mainile lor. In sfarsit,
copiii, in special cei mici, nu au suficienta maturitate emotionala pentru a
putea trece printr-o asemenea experienta care s-ar putea dovedi coplesitoare.

Copilul incepe sa-si puna o serie de intrebari carora nu le poate da un
raspuns si nici nu este ajutat sa o faca. Poate cea mai tuburatoare intrebare pe
care si-o poate pune un copil aflat in aceasta situatie este: “Eu cui apartin?”.
El se vede nevoit sa ramana cu un parinte chiar daca il doreste pe celalalt.
Daca ramane cu parintele dorit, copilul il poate culpabiliza pe celalalt, dar se
si poate autoculpabiliza, simtindu-se neiubit, respins, vinovat, fapt care-l
poate face complexat, revoltat sau chiar antisocial.

O alta problema
fecventa este cea a identificarii in privinta rolului sexual – pot aparea
probleme de asumare corecta a identitatii, pot aparea orientarile de tip homosexual.
Adolescentii au parte de o serie de
probleme speciale ca rezultat al divortului. Atunci cand separarea are loc
inainte ca adolescentul sa fi trecut prin perioada de criza, experienta poate fi
terifianta.
Totusi, ca si parintii, cei mai multi copii ajung sa accepte
pana la urma divortul. Invata sa puna o distanta intre ei si conflictul
parintilor, sa fie realisti in legatura cu aceasta situatie si sa o accepte.
Insa trebuie sa ne intrebam: “Cu ce sacrificii?”.
Adaptarea se produce
mai usor atunci cand parintii se ocupa special sa le explice copiilor divortul,
sa le raspunda la intrebari si sa-i lase sa-si exprime deschis atitudinile si
sentimentele.
Trebuie specificat insa ca divortul si familiile dezbinate
sunt cauze ale multor probleme ale copiilor. Cei mai multi copii cu tulburari de
comportament provin din familii dezbinate sau destramate, iar acest lucru va
trebui sa ridice un mare semn de intrebare si sa-i determine pe parinti sa
acorde mai multa atentie acestui subiect. Pe de alta parte nici continuarea unei
relatii insuportabile in cuplu nu este recomandata pentru copii, o atmosfera
incarcata de teroare, violenta psihologica sau/si fizica este de cele mai multe
ori mult mai daunatoare pentru echilibrul afectiv, emotional al copilului decat
un divort.
Familiile cu un potential confictogen ridicat si puternic
carentate psihoafectiv si psihomoral, afecteaza in cea mai mare masura procesul
de maturizare psihosociala a copiilor. Copiii, din cauza crescutei lor
sensibilitati, recepteaza si-si traiesc deosebit orice conflict dintre parinti. Efectul imediat si principal al
relatiilor interpersonale conflictuale din cadrul familiei asupra personalitatii
copiilor il constituie devalorizarea modelului parental si, totodata, pierderea
identificarii cu acest model. Modelul parental in aceste situatii poate fi
respins in mod “activ” de copii, devenind model “negativ” care, treptat, poate
conduce la stimularea si dezvoltarea agresivitatii si a comportamentului
antisocial.
Ideal ar fi cand se ia decizia divortului, situatia sa fie
foarte bine cantarita si sa se tina cont de impactul si de consecintele
psihologice asupra copilului, de etapa de dezvoltare psihologica in care se
afla, si sa se ia masuri in acest sens. Asa cum in urma unui divort multe
persoane apeleaza la psiholog pentru a depasi acesta problema mult mai usor, cu
atat mai mult recomand acest lucru si in cazul copiilor care trec printr-o
situatie familiala dificila.

Tipuri de violenta domestica

Bataie!
Te infioara cuvantul? Te credem pe cuvant! Dar, desi auzim adesea vorbindu-se
doar despre violenta fizica, pierdem din vedere ca acesta este actul final dupa
certuri, injuraturi, insulte sau amenintari repatate. “Ne despartim!”, “Iti trag
una!”, “Te omor tu”, sunt cuvinte care anunta uneori bataia sau umilinta fizica
si verbala. Agresorul isi discrediteaza “prada” in fata altor persoane, ii
distruge obiecte dragi sau relatii care conteaza. Acesta este pe scurt portretul
violentei psihologice. Acest tip de violenta, cea psihologica, insoteste si alte
tipuri de violenta cum ar fi abuzurile fizice, sociale, economice si sexuale.Violenta psihologicaProfilul victimei violentei psihologice in
familie

• In cea mai mare parte sunt femei casatorite sau care traiesc in
concubinaj.
• Incidenta este mai crescuta in randul femeilor de nivel mediu,
cu o situatie economica deficitara si/sau instabila, acest fapt reprezentant si
una din cauzele majore de suportare indelungata, precum si aparitia copiilor.• Media de suportare este in jur de 13-15 ani.
• Femeile care traiesc in
concubinaj considera violenta psihologica mult mai marcanta spre deosebire de
cele casatorite.Profilul persoanei agresor

• Agresorul principal
este sotul sau actualul ori fostul concubin in cele mai multe cazuri.
• In
principal agresorii sunt peste 30 de ani.
• Aproximativ 50% din cazuri sunt
muncitori calificati, urmati de cei necalificati, dar statisticile arata o
crestere si in randul intelectualilor.
• Aproximativ 30% dintre persoanele
agresor au fost internate cel putin o data intr-un spital de psihiatrie, iar
pentru alte 30% s-a recomandat consultarea unui psihiatru sau a unui psiholog.• Pesoana agresor consuma in mod frecvent alcool.
• In cele mai multe cazuri, agresorul a avut o
copilarie marcata de neintelegeri si/sau violenta fizica sau verbala.De ce ramanem totusi impreuna?

Motivele pentru care femeile
isi pleaca mandria si suporta jignirile si violentele sunt nenumarate.

De multe ori, ca sa-si justifice atitudinea de indolenta, femeile
agresate invoca cel mai adesea problemele financiare si/sau lipsa unei locuinte,
se gandesc sa nu isi produca suferinta copiilor, dar le este teama si de gura
lumii.
Trebuie luat in considerare si faptul ca victimele s-au obisnuit:
“asa ceva gasesti in orice familie” sau nu inceteaza sa spere ca agresorul se va
schimba.

Cauze si factori favorizanti

I. Violenta psihologica

Violenta psihologica
la fel ca si celelalte tipuri de violente nu este determinata de o singura cauza, ci
reprezinta un efect de interactiune intre o serie intreaga de factori.
Alcoolismul, saracia, lipsa de spatiu, supraaglomerarea locuintei, cresterea
intr-un mediu viciat de violenta, relatii de putere asimetrice in cuplu formeaza
toate un mediu care intretine si favorizeaza violenta psihologica.Exista anumiti factori care sunt semnificativi in determinarea violentei
psihologice:
• alcoolismul;
• saracia;
• bolile neuropsihice.Efectele violentei psihologice
• victimele acuza diverse probleme de
sanatate;
• suferinta psihologica favorizeaza instalarea unor afectiuni
chiar foarte grave;
• subiectii victime reclama oboseala, insomnii, stari de
neliniste, stari de nervozitate, stari de tristete accentuata sau dezvolta
diverse fobii (in special fobiile sociale);
• victimele se simt
neputincioase in fata vietii si sunt convinse ca nu s-ar putea descurca fara
partener;
• victimele traiesc o teama fata de partener mai ales daca acesta
este baut.
• Incidenta instalarii depresiilor sau a tentativelor de suicid
este foarte crescuta.

Violenta psihologica pasiva-violenta sociala

Ce inseamna violenta sociala?
• Cineva din familie nu
va da adesea voie sa va vedeti sau sa vorbiti cu prietenii?
• Va verifica
exagerat de mult?
• Nu va da voie sa iesiti din casa?
• Va acuza
permanent si fara motiv de infidelitate?
Toate acuzele frecvente si
nefondate duc la disconfort psihologic, care peste un anumit prag devine abuz
psihologic.

Profilul psihologic al victimelor violentei sociale

Victimele violentei sociale au acelasi profil ca si victimele violentei
psihologice. Aproximativ 40% locuiesc impreuna pentru ca s-au obisnuit si/sau
pentru ca “il iubesc” si “spera sa se schimbe”, iar 60% dintre victime deoarece
nu au unde sa plece si stau doar de nevoie.

Profilul agresorului

Profilul agresorului este similar cu cel al violentei psihologice

II. Violenta economicaViolenta economica este considerata
imediat urmatoarea dupa cea psihologica si se coreleaza atat cu violenta
psihologica, cat si cu violenta sociala si sexuala.
Ce inseamna violenta
economica in familie?
• Cineva din familie nu va lasa sa va gasiti un loc de
munca sau va impiedica sa mai mergeti la serviciu?
• Partenerul va ia toti
banii sau o parte dintre acestia fara sa va ceara acordul?
• Partenerul nu va da bani decat dupa ce va umileste fizic, psihic sau sexual?Profilul victimei violentei
economice
• Femeile sunt de toate varstele, in mod special intre 25-35 ani;

• Aproximativ 70% dintre victime nu mai locuiesc cu agresorul.

Factori favorizanti
Sunt factori comuni ca si la celelalte
tipuri de violenta in familie precum alocoolismul, saracia, expunerea la
violenta inca din copilarie (eventual doar de ordin economic “eu aduc banul in
casa”), dar se mai adauga si alte sentimente favorizante: gelozia exagerata si
dorinta de control, de putere.

Efectele violentei
economice sunt similare violentei psihologice.
• victimele sunt depresive si
nervoase;
• sufera de oboseala si stres;
• nu se considera tratate cu
respect;
• sunt nesatisfacute de viata de familie.

III. Violenta
sexuala
V-a fortat cineva din familie sa aveti relatii sexuale impotriva
vointei voastre (inclusiv sotul)? Violenta sexuala este raportata numai impreuna
cu alte forme de violenta in familie si se incadreaza ca durata la fel ca
violenta psihologica.Profilul victimei
• victimele au toate
varstele;
• nu conteaza nivelul de educatie;
• aproximativ 60% dintre
victime mai locuiesc cu agresorul, restul nu mai locuiesc impreuna.Factori determinanti ai violentei sexuale in familie
Factorii
favorizanti sunt similari violentei psihologice si fizice, dar puternic
semnificativ in acest caz este alcoolismul, agresorul fiind beat in aproximativ
75% din cazuri.

Efectele violentei sexuale
Se observa aceleasi
efecte ca in cazul violentei psihologice si fizice, dar se ramarca un procent
mai ridicat in cazul femeilor nemultumite de relatia cu partenerul.

Lasă un răspuns

Trebuie să fiţi conectat(ă) pentru a publica un comentariu.

Sari la bara de unelte