Daca nu esti psiholog, cat de bun cunoscator al oamenilor esti?

17/12/2013 în dezvoltare personala, psiholog, psihologie, recomandat, teste psihologice

psiholog psihologie psihoo psihoterapeut psihoterapieDespre multe persoane se spune ca sunt buni psihologi, chiar daca nu au studii de specialitate, intelegandu-se prin aceasta o capacitate ridicata de a se descurca in sfera relatiilor, astfel incat sa-si poata indeplini obiectivele personale sau de ordin social, in conditiile determinarii celorlalti de a actiona potrivit cerintelor lor, precum si a evitarii conflictelor interpersonale. Un asemenea “psiholog” este un bun cunoscator de oameni, pe baza anumitor insusiri temperamentale, aptitudini intelectuale si a unor trasaturi de caracter formate prin cumularea miilor si miilor de contacte interumane, unele placute, altele dezagreabile, dar deopotriva de bogate in invataminte.

Materia prima a cunoasterii celorlalti o reprezinta comportamentul, faptele, gesturile lor, mimica, spusele, tacerile, zambetele sau incruntarile, felul cum merg si cum stau, cum se imbraca, cum mananca etc.In continuare, voi prezenta doua seturi de intrebari , din a caror parcurgere va rezulta in primul rand la ce  se refera aptitudinea de bun cunoscator de oameni, deci, practic, in ce directie trebuie sa insisti pentru a-ti dezvolta aceasta atat de utila aptitudine.

    A. Intrebari la care raspunsul trebuie sa fie DA :

 1.In general, iti dai seama cand zambetul unei persoane este sincer?

2. Intalnind prima data o persoana, fara a intra in discutie cu ea, te intrebi cu ce se ocupa, ce varsta are, daca este accesibil, prietenoasa sau dimpotriva distant, rece, aroganta?

3. In cazul in care cineva pe care nu-l cunoasteti deschide din greseala biroul in care lucrezi si o inchide imediat fara a spune nimic, dandu-si probabil seama ca a gresit, tragi vreo concluzie negativa cu privire la temperamentul si caracterul sau?

4. Obisnuiesti sa privesti atent mainile oamenilor cu care vii in contact pentru a stabili care este ocupatia lor probabila?

5. Daca privesti cu atentie felul in care este imbracata o persoana, esti in masura sa faci cateva afirmatii despre felul sau de a fi?

6. Poti anticipa cum va reactiona seful tau fata de o greseala pe care o faci in rezolvarea unor sarcini de serviciu, o intarziere de la program, de o afirmatie despre care stii ca este contrara opiniilor sale?

7.Stii sa previi un refuz cand doresti sa obtii de la cineva un anumit lucru sau serviciu pe care nu este obligat sa ti-l dea sau sa ti-l faca?

8. Sesizezi cand cineva te induce in eroare cu buna stiinta?

9. In general, reusesti sa convingi cu usurinta pe ceilalti sa procedeze asa cum ii indemne tu?

10. Inainte de a prezenta o lucrare sefului tau, banuiesti care parte, pasaj, schema nu il vor multumi si iti va cere sa le refaci?

11. In situatiile in care asisti la altercatii intre persoane pe care relativ le cunosti, reusesti, de obicei, sa aplanezi conflictele prin interventia ta?

12. Poti deosebi zambete care exprima bucurie, ironie, dispret, dezolare, tristete, amaraciune, batjocura, compatimire, neputinta, satisfactie rautacioasa, indiferenta politicoasa? 

       B.Intrebari la care raspunsul ar trebui sa fie NU :

 

  1. Un barbat necunoscut, intre doua varste, care, avand o mana in buzunar si tigara intre dinti te intreaba : “ Aveti un  ceas?” iti face o impresie buna?
  2. Esti adesea surprinsa de modul in care se manifesta fata de tine cei pe care ii cunosti de mai mult timp?
  3. Esti inselata adesea in asteptarile tale fata de celelalte persoane?
  4. Ti se intampla frecvent sa fii refuzata de prietenii carora le soliciti un imprumut, obiecte sau le ceri anumite servicii?
  5. Cand constati la cei din jurul tau anumite neajunsuri comportamentale, le comunici imediat, cu franchete parerea ta?
  6. Cand un prieten, coleg de serviciu sau vecin de bloc, iti arata cumparaturile facute, ii spui pe sleau ca a aruncat banii, ca nu a ales culorile cele mai potrivite?
  7. Ti se intampla ca incercarea de a da sfaturi unei prietene sau prieten aflat intr.-o situatie mai aparte sa fie intrerupta cu ceva de genul “ Lasa-ma cu chestiile astea, draga ¡”?
  8. Cand doresti sa faci un mic cadou unei persoane, cumperi ceea ce iti place in primul rand tie?
  9. Aflandu-te intr.-un grup, obisnuiesti ca atunci cand seful tau spune o anécdota pe care o stii mai demult, sa spui cu superioritate” E veche ¡” ¿
  10. Ca subalterna, ai tendinta de a vorbi despre neajunsurile din departamentul in care lucrezi, in prezenta sefului tau si a superiorilor tai ¿
  11. In situatiile in care intervii pentru a aplana conflictele dintre persoane care-ti sunt relativ cunoscute, sfarsesti prin a obtine contrariul, adica intensifici practic respectivele conflicte?
  12. Ti se intampla frecvent ca in fata unor afirmatii fara mare insemnatate, dar cu care nu esti de acord, facute de o cunostinta sau de catre un necunoscut, sa ripostezi energic prin: “ Este o prostie ¡”, “ Nu ai dreptate ¡”, “Aiurea ¡”.

 Cu cat ai obtinut mai multi de DA + NU cu atat cunosti mai repede, chiar si la prima vedere oamenii cu care interactionezi.Daca ai un total mai putin satisfacator, trebuie sa te antrenezi pentru a deveni un “bun psiholog” trebuie, in primul rand, sa incerci sa retii temele intrebarilor , cu raspunsurile corecte corespunzatoare , de DA sau NU , dupa care este prioritar sa le dezvolti prin antrenament sistematic, oridecateori ai ocazia, pe parcursul numeroaselor contacte interumane spontane sau nu, prin  confruntarea impresiilor tale initiale cu reactiile ulterioare ale persoanelor vizate.

Inevitabilele esecuri nu trebuie sa fie motive de disperare ci de autoperfectionare a spiritului de observatie, de intensificare a acestuia sub indrumarea proceselor gandirii personale.

Lasă un răspuns

Trebuie să fiţi conectat(ă) pentru a publica un comentariu.

Sari la bara de unelte