Ce presupune procesul psihoterapeutic? Abordare din perspectiva psihoterapiei integrative

psihoterapia psihoterapie psihoterapeut integrativa

Va aduceti aminte de povestea lui Cristofor Columb care, cu o flota mica a plecat intr-o calatorie de descoperire a unui nou drum catre India? Au fost momente in timpul calatoriei lui Columb pe mare cand vantul batea puternic, iar corabiile inaintau cu bine. Dar au fost si momente cand vantul se oprea complet si apa devenea linistita, iar vasele pluteau in deriva si aparent la nesfarsit. Si au fost perioade cu tunete si fulgere puternice, cu vanturi si valuri uriase, amenintatoare pentru vase si echipaj.

Columb a plecat intr-o calatorie pentru a descoperi un nou drum catre India si, in schimb, a descoperit o lume noua, a descoperit America, un nou continent.

Acest eveniment istoric descrie foarte bine experienta unei terapii personale, a acestei calatorii catre interiorul nostru ce implica pe parcursul ei urcusuri si coborasuri, sperante si posibilitati.

Pare ca avem nevoie de curaj si perseverenta pentru a trece prin experienta unui proces de psihoterapie, de a ne asuma in prezent responsabilitatea de a privi in trecutul nostru, uneori dureros, si de a privi spre viitor, la cum ne dorim sa fim, insa, cu certitudine, schimbarea pe care o implica psihoterapia nu prezinta pericole. Este ca atunci cand locuim intr-o casa si, dupa un timp, ne mutam intr-un castel si avem si resursele necesare sa il intretinem. Schimbarea in plan personal nu este in mod obligatoriu dureroasa sau neplacuta, insa cu siguranta inseamna dezvoltare.

Scopul calatoriei noastre interioare poate fi oricare: avem de luat decizii, adesea legate de relatiile sau carierele noastre, si nu ne putem decide, avem de solutionat diverse conflicte cu noi insine, cu prietenii sau cu familia, avem de acceptat pierderi, dorim sa ne vindecam, sa ne iertam, sa ne impacam cu noi insine, sa ne maturizam, dorim sa invatam sa fim parinti pentru copiii nostri, sa ne intelegem mai bine copiii si pe noi insine, dorim sa traim viata mai intens decat obisnuim sa o facem, să nu mai fim singuri, dorim sa evoluam spiritual, dar indiferent care este scopul nostru, destinatia este intotdeauna surprinzatoare.

In terapie avem beneficiul de a ne descoperi pe noi, potentialul si aspectele noastre pozitive si sa ne dezvoltam in modurile care ne sunt proprii. Putem descoperi ca sensibilitatea noastra contine comori nebanuite, ca suntem foarte creativi si intuitivi, putem descoperi cum indraznim mai mult sa fim noi insine, mai liberi, mai detasati, putem descoperi cum suntem mai increzatori si mai autonomi, cum  traim mai intens si mai frumos relatiile cu cei din anturaj, cum ne dezvoltam capacitatea de a refuza, de a spune „nu” si lista poate continua.

Da, toate acestea pot fi posibile, dar schimbarea fara efort este imposibila: este nevoie sa ne urnim pentru a veni la cabinet, sa iesim din confortul nostru obisnuit, sa platim bani, sa ne asumam responsabilitatea, sa avem experienta unui travaliu terapeutic, sa fim curioși. De asemenea, nu putem sa perseveram in a ne pastra etern aceleasi atitudini si comportamente, fara sa platim costuri uriase pentru propria noastra integritate si autonomie, iar realitatea este ca nimeni altcineva în afara noastra nu ne poate schimba si nu poate sa schimbe ceva pentru noi.

Este evident ca insasi faptul ca traim, ca suntem in viata in acest moment prezent, inseamna ca suntem deja intr-o calatorie. Suntem in marea noastra calatorie de a ne crea continuu si deja suntem pe punte, in mijlocul marii inspumate. Incotro ne indreptam fiecare? Care ne sunt scopurile? Avem scopuri? Care ne sunt dorintele? Cat de aproape suntem de a ne implini dorintele noastre sau cat de departe? Ne avantam cu putere sau plutim in deriva?

Cand nu avem raspunsuri la aceste intrebari, dar avem nevoie de raspunsuri, cand nu ne simtim confortabil cu raspunsurile pe care ni le dam, cand suntem confuzi, cand ne simtim pierduti, putem apela la ajutorul psihoterapiei.

Intr-un proces psihoterapeutic avem posibilitatea sa iesim din impas, sa intelegem pe deplin nevoile noastre si ce ne dorim noi „cu adevarat” ca adulti, care sunt nevoile noastre hranitoare, care sunt scopurile noastre. De asemenea avem posibilitatea sa observam modul in care obisnuim sa fim si sa facem lucrurile si avem posibilitatea sa incercam noi moduri de a fi si a face pentru a ne simti mai bine cu noi insine. Ne vindecam si invatam cum sa ne vindecam si cum sa fim noi insine.

Incredintandu-ne unui psihoterapeut, ne oferim sansa de a ne intelege si modifica comportamentele actuale care ne blocheaza in drumul nostru, ne oferim sansa de a ne gasi propriile noastre răspunsuri si astfel, noi modalitati de a ne gestiona propria viata, ne oferim sansa de a ne vindeca rani psihologice vechi, posibil cu simptome fizice, in prezent.

Este eficient si benefic sa abordam cauzele care stau la baza suferintelor noastre prin intermediul psihoterapiei si este o falsa dilema sa alegem intre tratamentul psihoterapeutic  si tratamentul medicamentos, stabilit de un medic, deoarece, in realitate, ele se potenteaza reciproc, accelerand de fapt procesul de vindecare.  In fond, sanatatea este o stare de completa bunastare fizica, sociala şi psihica şi nu doar absenţa bolii.

Sanatatea este resursa noastra pentru viaţa de zi cu zi si, consultand specialisti in psihoterapie, facem o investitie semnificativa in sanatatea proprie, in relatiile noastre si in calitatea vietii si ne oferim posibilitatea de a avea autocontrolul asupra starii noastre de sanatate.

Bibliografie:

Chiriac, G. (2011). Raspunsuri Psihoterapeutice pentru Fiecare Zi. Craiova: Editura Liber Mundi.
De Lassus, R. (f.d.). Analiza Tranzactionala. Bucuresti: Editura Teora.
Evans, K & Gilbert, M. (2010). Introducere in Psihoterapia Integrativa. Craiova: Editura Liber Mundi.
Yalom, I. D. (2012). Psihoterapie Existentiala. Bucuresti: Editura Trei.
World Health Organization. (octombrie 2011). Mental Health: A State of Well-Being. Gasit in http://www.who.int/features/factfiles/mental_health/en/